“Luceafarul e cu o fata pe care o iubesc doi tipi”
“Ghilimelele apar numai atunci când vorbeste cineva, chiar si in soapta”; “Cuvintele glas si lumina au sens conotativ numai când se invrajbesc intre ele”; “Adica Ion zacea atât de adânc incât nici nu si-a dat seama ca a uitat lumina aprinsa si era atat de lenes ca nici becul nu la (sic!) mai sters de praf si de aceea lumina era murdara”; (n.n.: la acest subpunct de la Subiectul 1, cerinta era urmatoarea: Comenteaza in 6 - 10 rânduri secventa descriptiva …. , evidentiind relatia dintre fondul de idei si mijloacele artistice); “Eminescu a scris Luceafarul pentru ca l-a vazut mai mare decât toate stelele si de aceea ia (sic!) placut … Luceafarul s-a transformat intr-un flacau pentru ca altfel nu putea so (sic!) iubeasca pe fata imparatului dar pe urma s-a nasolit treaba pentru ca fata aia iubea pe altul si Luceafarul s-a intors in cer de unde cazuse”; “Luceafarul este cea mai mare poezie a lui Eminescu, cred ca are vreo suta de strofe, si acolo e vorba despre o poezie de dragoste pentruca (sic!) exista o fata pe care o iubesc doi tipi si ea la inceput nu stie pe care sal (sic!) iubeasca, dar il alege pe celalalt si o doare in cot de Luceafar”.
“Basmul este o poveste mai lunga, poate fi chiar cat o carte groasa, si are atatea personaje ca nu le mai tii numarul dar trebuie sa fii atent la fabula ca te intalnesti cu ea si in final”;
“Basmul studiat de noi este Harap Alb si este un basm cult pentru ca este scris de un om cult, Eminescu. Atunci cand cel care scrie basmul este incult si basmul este incult, adica opus basmului cult, dar amandoua basmele sunt frumoase, numai ca unul este scris intr-un fel si celalalt in alt fel”.
No comments:
Post a Comment